parlar

parlar
v i

parolar.

Conxugar
VERBO parlar
Forma verbal: Infinitivo

Indicativo

Presente Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlo
parlas
parla
parlamos
parlades
parlan
Pretérito imperfecto Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlaba
parlabas
parlaba
parlabamos
parlabades
parlaban
Pretérito perfecto Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlei
parlaches
parlou
parlamos
parlastes
parlaron
Pretérito pluscuamperfecto Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlara
parlaras
parlara
parlaramos
parlarades
parlaran
Futuro Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlarei
parlarás
parlará
parlaremos
parlaredes
parlarán
Condicional Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlaría
parlarías
parlaría
parlariamos
parlariades
parlarían

Subxuntivo

Presente Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parle
parles
parle
parlemos
parledes
parlen
Imperfecto Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlase
parlases
parlase
parlasemos
parlasedes
parlasen
Futuro Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlar
parlares
parlar
parlarmos
parlardes
parlaren

Imperativo

Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
-
parla
-
-
parlade
-

Formas nominais

Infinitivo conxugado Eu
Ti
El/Ela
Nos
Vos
Eles
parlar
parlares
parlar
parlarmos
parlardes
parlaren
Xerundio parlando
Participio parlado
parlada
parlados
parladas