mirrar

  1. v t Facer perder ás plantas a súa frescura e verdor.
  2. v t Facer perder a alguén o bo aspecto físico, a forza ou o ánimo.
  3. v i Perder a frescura ou a humidade. Tm v pron.
  4. v i Ir a menos a forza ou o ánimo dunha persoa. Tm v pron.
  5. v i Ir a menos unha persoa, tanto en peso como en altura. Tm v pron.

Palabras veciñas

Verbo: mirrar
Forma verbal: Infinitivo

Indicativo

Presente

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirro

mirras

mirra

mirramos

mirrades

mirran

Copretérito

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirraba

mirrabas

mirraba

mirrabamos

mirrabades

mirraban

Pretérito

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirrei

mirraches

mirrou

mirramos

mirrastes

mirraron

Antepretérito

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirrara

mirraras

mirrara

mirraramos

mirrarades

mirraran

Futuro

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirrarei

mirrarás

mirrará

mirraremos

mirraredes

mirrarán

Pospretérito

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirraría

mirrarías

mirraría

mirrariamos

mirrariades

mirrarían

Subxuntivo

Presente

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirre

mirres

mirre

mirremos

mirredes

mirren

Imperfecto

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirrase

mirrases

mirrase

mirrasemos

mirrasedes

mirrasen

Futuro

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirrar

mirrares

mirrar

mirrarmos

mirrardes

mirraren

Imperativo

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

-

mirra

-

-

mirrade

-

Formas nominais

Infinitivo conxugado

Eu

Ti

El/Ela

Nós

Vós

Eles/Elas

mirrar

mirrares

mirrar

mirrarmos

mirrardes

mirraren

Xerundio

mirrando

Participio

mirrado

mirrada

mirrados

mirradas